Ideea

Imago Mundi este titlul unui vast tratat de astrologie scris în zorii Renașterii de către cardinalul Pierre D’Ailly. Inventar de cunoștințe despre toate țările și popoarele lumii, lucrarea susținea teoria (pentru prima oară acceptată!) potrivit căreia pământul este rotund.

Urmează 30 de ani de descoperiri – și Europa se confruntă dintr-o dată cu America, Africa și Asia. Lumea începe să-și dea seama că este finită și începe să facă primul pas spre propria unificare. Pe lângă popularitatea povestirilor descoperitorilor noilor lumi, există un al doilea motiv, care se referă la o particularitate a istoriei europene: „La Convivencia” făcuse posibil contactul între populații foarte diferite din punct de vedere cultural – creștini, evrei, mauri și turci musulmani, africani animiști. Europenii cunosc așadar, pe baza propriului trecut și prezent, pluralitatea culturilor: recentele descoperiri nu reușesc să le tulbure imaginea globală asupra lumii.

Originile istorice ale muzicii sunt eterogene; vechii muzicieni arabi au împrumutat copios din muzica egiptenilor, asirienilor, sumerienilor, fenomene asemănătoare având loc în toata lumea. Multe dintre instrumentele folosite acum sunt descendente directe ale acelora reprezentate în frescele și sculpturile civilizațiilor trecute; instrumentele cu care cântăm sunt atât instrumente culte moderne (flaut, oboi, vioară, chitară, violoncel) cât și instrumente tradiționale vechi (așa cum s-au păstrat ele de-a lungul trecerii timpului – baglama, bendir, bouzuki, cobză, darbuka, drâmbă, tamburină), iar alăturarea lor nu este deloc întâmplătoare: aceste instrumente au rădăcini comune (oboiul este „nepotul” bombardei); mai mult decât atât, ele se regăsesc în aproape toate culturile lumii.

În anul 2001 Oana și Daniel Ivașcu pun bazele formației Imago Mundi. Pornind de la scopul declarat de a crea muzică de fuziune între muzica veche și cea tradițională (muzica lumii), pe baza materialelor strânse de-a lungul cercetărilor (începute cu un an înainte, dar care continuă și acum), cei doi adună în jurul lor instrumentiști cu idei asemănătoare, dezvoltând împreună atmosfera în care fiecare muzician are posibilitatea să-și exprime tehnica solistică și improvizatorică. Pe de altă parte, ei își canalizează creativitatea către identitatea grupului ca întreg.
Invitată să susțină concerte în Belgia, Cehia, Germania, Italia, România, Slovacia, Turcia, Imago Mundi poate fi întâlnită în sălile destinate muzicii culte, la festivalurile medievale, dar și în cluburile obișnuite cu concerte de jazz, blues sau rock.

Notă: acest text este, fără îndoială, rodul influențelor pe care le-a avut asupra noastră studiul unor cărți precum: Omul Renașterii (Eugenio Garin), Omul Medieval (Jacques Le Goff), Poezia trubadurilor (Teodor Bosca), Istoria Sefarzilor – de la Toledo la Salonic (Esther Bembassa, Aron Rodrigue), precum și căutările online (site-uri aparținând fie unor instituții publice de specialitate, fie susținute de oameni iubitori, ca și noi, de artă și cultură).

Mulțumim: Prof. Univ. Dr. Mihai Maxim, Prof. Univ. Dr. Dan Buciu, Prof. Univ. Dr. Dan Dediu, Dr. Mioara Bâscă, Ciprian Paleologu, Florin Ghenade, Vlaicu Golcea, Sebastian Crăciun, Mihai Rîşnoveanu, Alexa Belciug, Maxim Belciug, Prof. Liviu Georgescu, Conf. Univ. Dr. Laura Manolache, Cosmin Năvădaru, Răzvan Penescu, Adelina Mariş, Cosmin Zidurean, Bogdan Vuluţă, Romică Zaharia, Octavian Todiruţ, Doru Dumitrescu, Adrian Donose, David Șandor, Amedeo Achim, Cristina David, Dan Miron, Gore Lupșan, Oana Enăchescu, tuturor prietenilor noştri.

Acest site conține fotografii: Florin Ghenade; grafică: Daniel Ivașcu

Oana și Daniel Ivașcu