Imago Mundi

Nu le-am numărat, dar sunt lucruri importante.

Turneul Isvor a început, dar despre asta puteţi afla mai multe chiar din jurnalul turneului. Altceva voiam să spun, mă rog, nu complet altceva – are foarte mare legătură cu turneul Isvor.

Am fost prinşi cu organizarea turneului – cu realizarea machetelor de presă, a bannerelor web, a afişelor şi a programelor de sală, cu administrarea site-ului formaţiei şi a site-ului turneului (nu vreau să sune a laudă, dar toate lucrurile astea sunt făcute tot de noi – şi mănâncă ceva timp); apoi am fost prinşi cu mini-turneul din Cehia şi Slovacia (concerte în trei frumoase oraşe din Cehia – Brno, Ostrava şi Kroměříž, urmate de un al patrulea recital în capitala Slovaciei, Bratislava. A fost o experienţă intensă care merită să fie povestită… poate o să reuşesc asta la un moment dat); apoi am revenit la lucruri ce ţin de organizarea turneului naţional. În sfârşit – prinşi fiind cu toate astea n-am apucat să mai vorbim despre albumul Isvor, şi mă simţeam dator să spun ce s-a mai întâmplat.

În primul rând, trebuie să spun că am reuşit să adunăm întreaga sumă de care aveam nevoie pentru a putea produce CD-ul, asta însemnând costurile legate de copyright, tipar şi multiplicare a CD-urilor. Asta este, în sine, o veste foarte spectaculoasă, şi un semnal bun pentru orice artist. Toată campania de susţinere, desfăşurată fix o lună aproape exclusiv pe internet – pe facebook, twitter, google+, pe acest site dar şi cu sprijinul prietenilor de la Alternativ, no.3, bestmusic.ro (mă rog, nici măcar nu ne cunoaştem cu toţi – dar e clar că ne sunt prieteni), tot acest experiment ne-a reamintit nişte lucruri. Atenţie, urmează 3 vorbe mari: unu, am re-învăţat că există solidaritate de breaslă – foarte mulţi dintre susţinători noştri sunt muzicieni; doi, avem norocul celor mai fideli fani – printre susţinătorii noştri sunt oameni care ne cunosc de un an sau doi, dar şi care ne urmăresc activitatea de la bun început, adică mai mult de zece ani; şi trei, Mecena există – l-am cunoscut noi! A venit cu bicicleta, ne-a dat un plic şi ne-a spus că gestul lui este normal – hârtiile albastre sunt făcute să circule, s-a întâmplat să le aibă el dar crede că ar trebui să le folosim noi dacă în felul ăsta ne va fi mai uşor pentru a putea să mergem mai departe. Nu-i putem face numele public, la rugămintea lui. Dar vă asigur că el există.

Acum – urmează o veste bună şi una rea. Voi începe cu vestea rea, ca să o las pe cea bună la desert – cum e şi normal.

Aşadar, vestea rea este că albumul nu va fi gata cu ocazia turneului. Deşi ne-am dorit foarte mult acest lucru, dar uite că nu e suficient. Nu s-a putut, dar tot răul e spre bine pentru că…

Vestea bună – suntem în discuţii cu un producător important şi serios, drept pentru care CD-ul Isvor va arăta excelent şi va avea parte de distribuţie pe măsură. În acest fel beneficiem de experienţa lor în domeniu, noi având astfel libertatea să ne ocupăm de ceea ce ne place cel mai mult – să facem muzică

Pentru că tot am început să explic de ce suntem entuziasmaţi de ideea finanţării noului nostru album cu ajutorul vostru, cred că ar trebui să mai spun câteva lucruri – în general neştiute – despre cum se nasc (dar mai ales, de ce NU se nasc) albumele formaţiilor din România.

În ordinea numerelor de pe tricou, există:

• casele mari de discuri:

Politica lor vizavi de muzica românească se poate rezuma în trei cuvinte: “mergem cu valul”. Dacă nu eşti comercial-pe-val, ne pare rău, nouă ne place cum cânţi, pe bune – dar anul ăsta se poartă altceva, nu putem să producem albumul tău.

• casele “independente” de discuri:

Aici e mai complicat… pentru că, deşi e foarte posibil ca oamenii de acolo să rezoneze cu ceea ce faci, casele independente nu au bugete nici pentru promovarea albumelor lor, darămite pentru producerea lor! Drept pentru care artiştii îşi produc albumele cu bani de-acasă, după care acestea ajung pe rafturile magazinelor aşa, fără promovare (cazul cel mai fericit) sau pe vreun raft din clubul-fratele-casei (cazul mai puţin vesel). În cel mai trist caz, albumele stau ascunse într-un depozit şi scoase de acolo din când în când pentru a fi prezentate publicului de ocazie, la câte o ocazie…

• casele “de autor” sunt ultima soluţie pentru toţi artiştii ne-comerciali şi de nişă de care aţi auzit:

Poate că sună simplu – îţi faci o firmă şi gata, nu mai depinzi de nimeni, faci tu şi producţie şi promovare şi distribuţie şi tot. Dar nu orice artist are nervii să treacă prin toate astea şi să-i mai rămână energie şi pentru… muzică, de exemplu. Iar cei care îşi fac propria casă de discuri nu vor avea nici energia şi nici motivaţia să lupte pentru albumele altora, deci… cine are, ăla este.

Aşa se face că producţia multor albume eşuează datorită fondurilor insuficiente. Muzica respectivă nu mai ajunge să fie cunoscută – dar asta nu înseamnă că ea nu există.

Aş vrea să nu fiu greşit înţeles, nu dau vina pe alţii – dimpotrivă: într-o lume în care întotdeauna ceilalţi sunt vinovaţi pentru distrugerea valorilor autentice, Imago Mundi refuză lamentările şi încearcă să construiască. Campania “Susţine noul album Imago Mundi – Isvor” se doreşte a fi mai mult decât o strângere de fonduri, ne dorim să devină un semnal atât pentru alţi muzicieni dar şi pentru publicul lor, care şi-ar dori să găsească mai multe albume cu muzică românească de calitate – de la jazz la rock, de la clasic la tradiţional, de la muzică electronică la folk. Credem că muzicienii trebuie să înţeleagă că muzica nu poate trăi fără public, tot aşa cum publicul trebuie să devină conştient că el este responsabil, prin alegerea de a-i susţine (sau nu), de calitatea muzicii lor.